Simulari sociale ยท Explicatie teoretica

Capcana succesului

Capcana succesului (Success Trap) este paradoxul prin care o organizatie care are succes datorita unei anumite strategii ajunge sa depinda atat de mult de aceasta, incat isi pierde capacitatea de a se adapta la schimbari.

Ceea ce produce succesul de astazi poate deveni cauza esecului de maine.

1. Un exemplu concret

Sa presupunem ca exista doua firme care produc echipamente electronice.

Firma A - Exploateaza tehnologia existenta

Firma are un produs foarte bun, care se vinde excelent. In fiecare an, investeste aproape tot profitul in imbunatatirea produsului actual: reduce costurile, creste productivitatea si perfectioneaza fabricatia. Profitul creste, iar conducerea este convinsa ca strategia este corecta.

Firma B - Exploreaza tehnologii noi

Firma B obtine profituri mai mici, deoarece investeste o parte din resurse in cercetarea unor tehnologii care inca nu sunt rentabile. Unele proiecte esueaza. Altele produc rezultate promitatoare.

La un moment dat apare o tehnologie noua, care face produsul traditional mai putin competitiv. Firma A are dificultati majore: a devenit foarte eficienta intr-o tehnologie care isi pierde valoarea. Firma B se adapteaza mai repede, deoarece a acumulat deja cunostinte despre alternative.

IndicatorFirma AFirma B
Investitii in tehnologia actuala90%50%
Investitii in explorare10%50%
Profit inainte de schimbare10075
Profit dupa schimbare25110
Capacitate de adaptareScazutaRidicata

Valorile sunt ipotetice, pentru ilustrarea mecanismului.

Paradoxul: firma cu cele mai bune rezultate inainte de schimbarea tehnologica ajunge sa fie depasita tocmai pentru ca s-a concentrat prea mult asupra activitatilor care ii aduceau succes.

2. Cum apare capcana succesului in simularea noastra?

Modelul urmareste 100 de firme, care aleg intre doua tipuri de activitati.

Exploatarea (exploitation) inseamna perfectionarea tehnologiei existente. Produce rezultate relativ previzibile si profituri imediate.

Explorarea (exploration) inseamna experimentarea unor tehnologii noi. Are costuri si riscuri mai mari, dar poate produce avantaje viitoare.

Fiecare firma isi distribuie resursele intre cele doua activitati. Daca xi este proportia resurselor alocate exploatarii:

Exploatarei = xi
Explorarei = 1 - xi

0 ≤ xi ≤ 1

Primul mecanism: succesul intareste strategia existenta

Daca exploatarea produce profituri mari, firma tinde sa aloce si mai multe resurse acesteia.

Exploatarea tehnologiei actuale produce profit
↓
Firma investeste si mai mult in exploatare
↓
Creste eficienta, dar scade explorarea
↓
Firma devine dependenta de tehnologia actuala

Al doilea mecanism: explorarea este dezavantajata pe termen scurt

Explorarea consuma resurse fara sa garanteze rezultate imediate. O conducere care evalueaza performanta numai dupa profitul curent poate considera explorarea o risipa. Astfel, organizatia reduce exact activitatea de care ar putea avea nevoie in viitor.

Al treilea mecanism: schimbarea tehnologica

La un anumit moment, in simulare apare un soc tehnologic. Valoarea tehnologiei vechi scade, iar tehnologiile noi devin mai importante. Firmele care au investit in explorare au sanse mai mari sa se adapteze. Cele care au investit aproape exclusiv in exploatare pot inregistra pierderi sau chiar falimenta.

3. Experimentul care evidentiaza paradoxul

Compara doua scenarii in simulator:

ParametruScenariul AScenariul B
Exploatare initiala90%50%
Explorare initiala10%50%
Schimbare tehnologicaLa pasul 30La pasul 30
Durata simularii60 de pasi60 de pasi

Valorile sunt propuneri pentru experiment, in masura in care simulatorul permite configurarea lor.

Urmareste evolutia profitului mediu, a numarului firmelor active si a capacitatii de adaptare. In prima parte a experimentului, firmele concentrate pe exploatare pot obtine rezultate superioare. Dupa schimbarea tehnologica, avantajul se poate inversa.

Intrebare pentru studenti: De ce firmele care iau decizii aparent rationale, bazate pe rezultatele lor anterioare, pot ajunge sa fie eliminate de pe piata?

4. Legatura cu teoria organizationala

Conceptul este asociat cercetarilor lui James G. March, in special articolului din 1991, Exploration and Exploitation in Organizational Learning.

March a evidentiat tensiunea dintre doua forme de invatare organizationala:

Exploatarea ofera rezultate mai apropiate in timp si mai usor de evaluat. Explorarea are rezultate incerte si intarziate. Din aceasta cauza, organizatiile pot invata sa exploateze tot mai bine ceea ce cunosc deja, reducandu-si capacitatea de a descoperi alternative.

Aceasta dinamica este numita si capcana competentei.

5. Nici explorarea excesiva nu este solutia

Exista si un fenomen opus, numit capcana esecului (Failure Trap).

O firma care exploreaza permanent tehnologii noi, fara sa exploateze suficient rezultatele obtinute, poate consuma resurse si poate ajunge la faliment inainte ca inovatiile sa produca profit.

Prin urmare, nu rezulta ca explorarea este intotdeauna mai buna decat exploatarea. Problema fundamentala este gasirea unui echilibru intre eficienta prezenta si adaptabilitatea viitoare.

Concluzia

Succesul poate produce rigiditate organizationala. Cu cat o firma obtine rezultate mai bune folosind o anumita tehnologie, cu atat poate fi mai tentata sa renunte la cautarea alternativelor.

Cand mediul economic se schimba, aceasta specializare excesiva devine o vulnerabilitate.

Ideea centrala pentru studenti: O organizatie poate deveni atat de buna in ceea ce face astazi, incat sa nu mai fie pregatita pentru ceea ce va trebui sa faca maine.