1. Un exemplu concret
Sa presupunem ca intr-o comunitate apare zvonul fals ca apa potabila este contaminata.
Initial, numai 20% dintre locuitori au auzit zvonul, iar 15% il cred. Autoritatile lanseaza o campanie publica:
„Este fals ca apa potabila este contaminata. Analizele demonstreaza ca apa este sigura.”
Campania poate produce doua efecte simultane:
- Oamenii care auzisera zvonul primesc dovezi si unii inceteaza sa il mai creada.
- Oamenii care nu auzisera zvonul afla despre existenta lui tocmai din mesajul de dezmintire.
Sa presupunem ca, dupa campanie, situatia devine:
| Indicator | Inainte | Dupa corectare |
|---|---|---|
| Au auzit zvonul | 20% | 80% |
| Cred zvonul | 15% | 8% |
| Nu cred zvonul | 85% | 92% |
Valorile sunt ilustrative, nu rezultatele unei masuratori.
Paradoxul: zvonul devine mult mai cunoscut, desi numarul celor care il cred scade.
2. Cum apare paradoxul in simularea noastra?
Modelul urmareste 100 de indivizi care comunica numai cu vecinii lor. Fiecare individ are doua caracteristici distincte:
- Expunerea la zvon: daca a auzit sau nu informatia.
- Nivelul credintei: cat de convins este ca informatia este adevarata.
Un individ poate cunoaste zvonul fara sa il creada. Poate, de asemenea, sa primeasca o dezmintire si sa continue sa creada zvonul.
Primul mecanism: raspandirea informatiei
O corectare publica poate creste expunerea, deoarece mentioneaza informatia falsa pe care incearca sa o combata.
Al doilea mecanism: modificarea credintei
Unde:
- C = nivelul credintei in zvon;
- Izvon = influenta mesajelor care sustin zvonul;
- Fdovezi = forta dovezilor prezentate;
- Tcorectare = increderea in sursa corectarii.
Daca dovezile sunt puternice si sursa este credibila, credinta in zvon poate scadea. Daca sursa corectarii nu este considerata credibila, campania poate creste vizibilitatea zvonului fara sa convinga suficienti oameni ca este fals.
3. Experimentul care evidentiaza paradoxul
- Porneste cu un zvon lansat intr-o comunitate.
- Ruleaza 10-15 pasi si urmareste raspandirea lui.
- Apasa LANSEAZA CORECTARE PUBLICA.
- Urmareste separat procentul celor care au auzit zvonul si procentul celor care il cred.
- Repeta experimentul cu incredere mare si apoi cu incredere mica in sursa corectarii.
Este posibil sa observi ca expunerea creste in ambele cazuri, dar credinta scade semnificativ numai atunci cand corectarea este convingatoare.
Rezultatul nu este prestabilit: depinde de parametrii modelului si de interactiunile dintre indivizi.
4. Un al doilea fenomen contraintuitiv
Repetarea unei informatii false, chiar si pentru a o combate, poate face informatia mai familiara.
In anumite conditii, familiaritatea poate contribui la perceptia ca informatia este adevarata. Acest fenomen este cunoscut drept efectul adevarului iluzoriu.
Totusi, acest efect nu este inevitabil. Corectarile clare, insotite de dovezi credibile, pot reduce credinta in informatii false.
In simularea noastra, paradoxul principal este separarea dintre expunere si credinta, nu reproducerea completa a tuturor mecanismelor psihologice ale familiaritatii.
Concluzia
O campanie impotriva dezinformarii poate avea succes in reducerea credintei intr-un zvon si, simultan, poate contribui la raspandirea lui.
Prin urmare, eficienta combaterii dezinformarii nu trebuie evaluata numai dupa numarul oamenilor care au auzit mesajul, ci si dupa modificarea convingerilor lor.
Ideea centrala pentru studenti: a face o informatie mai cunoscuta nu inseamna neaparat a o face mai credibila.